”Numai biata maică-ta a murit în săptămâna mare”

Este vorba despre o săptămână mare de acum aproape un veac. Mai precis, din 1919. Joița Istrati se stingea, la Brăila, așteptându-și zadarnic unicul fiu. Nu avea să-l mai vadă. Murea așa cum trăise, lângă vecinii care-i citiseră scrisorile feciorului și scriseseră în locul ei pentru că ea nu știa carte. Și aceiași vecini, înduioșați de chinul muribundei, i-au dat de înțeles că i s-a întors băiatul. Credințe vechi spuneau că nu poate să moară până nu-l vede. Ca să pună capăt agoniei, au adus în odaie un tânăr cam de aceeași statură. Și Joița Istrati a închis ochii cu … Continuă să citești ”Numai biata maică-ta a murit în săptămâna mare”