Refuz!

Refuz să mă gândesc la Brătieni. Pur și simplu. Propun chiar scoaterea lor din cărțile de istorie cum le-au fost scoase statuile din piețele publice. Este musai să facem un efort de voință și să-i ștergem din memoria colectivă ca și cum n-ar fi fost. Nu de alta, dar trebuie să facem loc noului val.

Becali intră la liberali ca un cioban în mijlocul turmei, când aceasta e purtată pe coclauri de  un măgar și ținută de pe lături de câini!

Refuz să mai consider ca existând Institutul Cultural Român. Prefer să cred că a fost desființat și că va fi pus altceva în loc. Sau nu, dar nu mai contează. Când o instituție de asemenea anvergură își permite să ofere presei prietene răspunsuri la întrebările solicitate de un singur ziar considerat neprieten, acea instituție s-a sinucis mediatic.

Andrei Marga

Marga conduce Institutul Cultural Român ca un despot neluminat, iar salariații orbecăie prin bezna din mințile proprii sporită de întunericul prăfuit din mintea șefului.

Refuz să cred că brokerul  Cristian Sima este în vreun pericol. Ba mai mult, cred cu tărie că este un paranoic vesel, care se lansează în romane epistolare spăimoase din lipsă de ocupație și pasiune pentru cărţi polițiste de citit în tren. A plecat în Islanda după ce a pierdut niște bani ai unor investitori discreți cu nume mari și renume pe care i-a mai și umplut de respect spunând că le-a exploatat lăcomia.

Cristian Sima

Finanțistul strămutat prin fugă beneficiază de un ego supradimensionat și de o imaginație invers proporțională cu înălțimea făpturii sale săltărețe. Logoreea de care dă dovadă îl poate transforma într-o vedetă de tip nou, iar talentul epistolar- într-un scriitor de mâna a doua, cronicar de moravuri.