Premierul  Victor Ponta, tânăr și iute de picior, a luat azi presa, “i-a umflat” cum ar zice Caragiale și a dat o fugă … unde?! Unde cică-și face Traian Băsescu, (“bampirul”,de’!) domiciliu post-mandat. Ajuns acolo, cu mânie proletară a înfierat pe tiranul care s-a pregătit, pe banii “boborului”, să trăiască bine. Sufocat de idignare, premierul inițiator al acestei  forme inedite de turism cultural, vorbește de peste un milion de euro investiți în renovarea clădirii.

Şi brusc, tânărul ăsta ambiţios şi pripit a reușit să amintească de celebra fază a “robineţilor de aur”, de zilele amocului post-ceaușist când cetățenii, răcoriţi de împușcăturile de la Târgoviște, se plimbau în șir indian prin camerele ( amărâte – îmi dau seama acum!) ale familiei dictatorului executat  și căscau gura la … robinetele aurite. Asta îi  impresiona nespus. Duioase amintiri! Ceauşeştii, după ce că erau lipsiți de gust și sărmani – în comparație cu majoritatea ajunşilor contemporani – avuseseră  naivitatea de a importa supremul lux – “robineți” auriți! Ce tristețe!

Dar nu asta contează. Faza de la vila Dante amintește de acei ghizi recrutați dintre inimoșii care căutau să arate poporului oprimat ce bine trăia dictatorul. Un astfel de ghid s-a nepriceput a fi primul ministru al României anului 2012. S-a dus cu presa după el să arate o casă, probabil mai răsărită, unde are el date că ar urma să se mute momentan suspendatul – viitorul demis. Că nu știe foarte sigur, că n-are dovezi – ce mai contează?!

M-am uitat la niște poze, am dat rapid o căutare Google ca să văd minunea. Firesc, până la urmă voiam să știu ce și-a construit șmecherul ăsta de marinar și pe banii mei. Dezamăgire cruntă, mai bine-mi vedeam de treabă! Păi, să mă scuze indignatul domn prim ministru, dar dacă mărimea casei e lovitura pe care mizează, s-a făcut de râs! Cunosc directori de multinaționale care au case- nu glumă. Sunt șefi de sindicate care au latifundii în țara asta și ies cu cămășile descheiate pe la mitinguri proletare zbierând că apără interesele nevoiașilor plătitori de cotizații. Sunt  oameni de presă ale căror proprietăți dau transpirații numai ca să înconjuri curtea. Sunt indivizi care dețin reședințe fără număr și greu de măsurat în hectare.

In fine, circul e savuros. Vin însă şi întreb:  ăsta să fie necazul?! Asta-i problema?! Că-și face un viitor fost președinte al eternei și fascinantei o casă mai acătării? Nici atât să nu fie în stare România să ofere unuia care, de bine de rău, s-a aflat la conducerea ei?

Şi iar întreb: asta e problema cu Prezidentul, bre, dom’ şef?! Casa aia cu nume de poet ?! Era mai bun Băsescu dacă avea două camere în Militari? Aţi fi “coabitat” civilizat dacă stătea la curte, prin Bucureştii Noi?! Era mai curat la dosare dacă se muta, după mandat, într-o mansardă la Hala Traian?!

Numai că, la cum te văd, Dom’ Premier, mai bine te-aş întreba: da’ butelie avea tiranu’?!