Dom’le, ce să zic? Totul a început de la o melodie. ConnectR s-a pornit, la un moment dat, pe confidențe:  Eu vara nu dorm. Impactul a fost atât de mare, încât nimeni n-a mai dormit, iar cei care și-au luat inima-n dinți și s-au încăpățânat să mai doarmă uneori, se întreabă dacă fac bine sau nu. Pentru că restul nu dorm: USL nu mai doarme de dorul Puterii și, ca să și-o apropie cât se poate de repede, arde etapele – deci n-are timp să doarmă.

PDL nu mai doarme deloc și are motive întemeiate, constituționale am putea zice, dacă termenul ăsta nu și-ar fi pierdut din sens tot mai mult.

Intr-un astfel de nesomn le-a venit și ideea: alb! Anul ăsta se poartă alb. Adicătelea care nu ești de acord cu suspendarea lui Băsescu (o să i se spună Suspendescu, până la urmă!), te-mbraci în alb ca să te știm și noi.

USL n-a venit cu nicio propunere cromatică. E roșu de furie că nu se mai termină odată cu analizele astea, să-l vadă pe Crin la Cotroceni și să poate să tragă, în sfârșit, un pui de somn. Nu Crin, USL.

Peste toată povestea cu somnul și albul trece-n zbor un fluture (nu fostul ministru, era o metaforă!) – îngrijorarea. E un fluture cap de mort. Ăsta, cum vine el așa în perioade insomniace, aduce gânduri negre cum aduceau strămoșii lui ciuma-n Bucureștii lui Caragea. Toate lumea tresare-ngrijorată. Parcă  de când e ea, România n-a făcut mapamondu’ să se-ngrijoreze ca acuma. S-au îngrijorat mai întâi ambasadorii. Noroc că i-a liniștit Suspendatu’ și le-a zis să-și mai vadă de-ale lor. Apoi s-au îngrijorat intelectualii care au și trimis o scrisorică – rod al îngrijorării către șefii statelor UE.

Angela Merkel n-are de lucru şi pune mâna pe telefon ca să i se confirme de la sursă motivele îngrijorării. Preşedintele pe stand by i le confirmă, smerit. Angela merge mai departe– ca să zic aşa- şi face declaraţii. Iritat, Premierul  o pune la locul ei: nu ea votează pe 29 iulie, ci poporul, da?! Aşa că să ne mai scutească.

Acuma, ce să zic?! Antonescu doar ce zămislise o idee:  ca, adică, să voteze dintre cei aflaţi în afara graniţelor, ăi de plătesc măcar un impozit, o taxă ceva. Altminteri, să se abţină! Cum ar veni, cetăţenia română are nevoie de chitanţă! Ţine de plăţi! In sensul acestei glamouroase ziceri, Angela poate, la o adică, la un ambâţ, să achite repede un impozit pe vreun teren de pe aici. Ce contează că nu e cetăţeancă rrromâncă, de la 11 fevruarie?! Şi să aibă grijă să se-mbrace-n alb.

Restul – bacalaureat dezastru, Curtea Constituţională în şedinţe non-stop,  proiect de legea sănătăţii ruinător, impozit mărit pentru necăjiţii care mai lucrau cum puteau – e tăcere. Victime colaterale ale unui nesomn colectiv. Cine zicea că somnul raţiunii naşte monştri?! Ia să vină să vadă ce naşte nesomnul. Şi dacă tot vine, să aibă grijă ce culoare îmbracă şi să plătească, preventiv, şi-un impozit!

La Kremlin, mandatul abia a început. E bine. Oricât de singuri am părea că suntem, un prieten mereu ne rămâne. Mare. La răsărit. Şi nici el nu doarme.