Cronologia unei generații
M-am născut în 1968, anul marilor revolte, anul care a schimbat lumea. În America au loc două asasinate, Martin Luther King și Bobby Kennedy, iar războiul din Vietnam dezbină națiunea. În Europa și Asia, tulburările cuprind Praga, Paris, Roma, Tokyo, Moscova. Istoria acestui an încă se scrie. 1977. În martie, un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter lasă Bucureștiul în ruine și ucide peste 1500 de oameni. Îmi amintesc încă zgomotul ca de tren care circulă în subteran și faptul că am atins pământul cu mâna ca să înțeleg de ce se mișcă. Aveam 9 ani. Până în 1985, … Continuă să citești Cronologia unei generații
Fragment de carte
Ieri, 13 martie 2022, pe Magheru Continuă să citești Fragment de carte
”O mulțime de istorii fascinante”
Doamna Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, surprinde – în câteva cuvinte frumoase – însăși esența volumului ”Povești din Bellu”. Iată textul apărut pe pagina sa de Facebook: ”[…] autoarea volumului „Povești din Bellu”, Cristiana Trică, a mers pe firul poveștilor de familie ale unor personalități care-și dorm somnul de veci în necropola-monument a Capitalei. Minuțioasele sale cercetări bibliografice și de arhivă au scos la lumină o mulțime de istorii fascinante. Imaginea de pe copertă, a monumentului funerar al familiei Poroineanu, are în spate una dintre cele mai romantice și mai tragice povești din Bellu… pe care, acum o bucată de … Continuă să citești ”O mulțime de istorii fascinante”
„Povești din Bellu” – cartea mea apărută la Editura Vremea
Ieri, 23 februarie 2022, a apărut volumul Povești din Bellu, rezultatul a aproape trei ani de muncă. Am adunat laolaltă câteva povești de viață ale unor personalități retrase de mult în istorie: Cantacuzino, Văcărescu, Dalles, Bălăceanu, Poroineanu… N-am avut pretenții, am avut numai îndoieli și temeri pentru îndrăzneala de a aborda astfel istoria. Ziua de ieri a fost însă un dar al vieții. Superba realizare a Editurii Vremea, care a oferit conținutului un context de hârtie și culoare de o eleganță tot mai rară în librării, mi-a luminat existența. Nu știu să spun decât Mulțumesc punând în acest cuvânt, ca … Continuă să citești „Povești din Bellu” – cartea mea apărută la Editura Vremea
”Moartea e o apă neagră”
Sinistra vedenie cu barbă și umbrelă (Legiunea despre Nicolae Iorga) Începutul: ”Ești un necinstit sufletește” 26 Martie 1938 Scrisoarea lui Corneliu Zelea Codreanu „Pentru Profesorul Iorga, Comerțul Legionar dela Obor si Lazăr, Astăzi, Sâmbătă 26 Martie 1938, orele 9 dim. cele două restaurante de la Obor si de la Liceul Lazăr, au fost închise de autorități. La fel și magazinul de coloniale de la Obor. Ați refuzat să ne dați ordinul scris în virtutea căruia să putem acționa in justiție și să vedem asupra cui cade răspunderea morală și juridică. N’ați voit să ne dați ordinul? Ei bine, vi-l dau … Continuă să citești ”Moartea e o apă neagră”
Iederă și uitare
Să mai trecem și în această toamnă dincolo de poarta grea de fier de la Bellu, în lumea lui de piatră, marmură și lemn, unde liniștea mângâie nervii cu mănuși de catifea. Locul acesta unic – pe care Bucureștiul, în calitate de proprietar, nu dă doi bani ! – s-a căpătat cu un cimitir declarat al academicienilor. Se știa dintotdeauna de colțul respectiv, zis ”la academicieni”, doar că acum zona s-a legitimat prin intrare separată (închisă, evident!) și cu placă pe poartă. E un pătrat bătut de soare, încă nedezmeticit, cu aer de improvizație mândră. În care vor fi duși, … Continuă să citești Iederă și uitare
”Ce rătăcire l-a lovit? Ce nebunie i-a tulburat mintea?”
„Cum a putut, cum a putut! Cum a putut! Acum, în clipele acestea, să ne părăsească pentru o asemenea ființă, să ne părăsească pe noi, țara lui, munca lui, regimentul lui, speranțele, ambițiile, visurile lui, ca un dezertor, să-și părăsească postul – cum a putut, cum a putut! Și întotdeauna a fost un fiu bun, un fiu încrezător, un băiat cinstit și sincer. Ce rătăcire l-a lovit? Ce nebunie i-a tulburat mintea?” Așa se tânguia deznădăjduită Regina Maria în jurnalul ei, în ziua de 17 septembrie 1918. Deși au trecut o sută de ani de atunci, durerea și disperarea din … Continuă să citești ”Ce rătăcire l-a lovit? Ce nebunie i-a tulburat mintea?”
”Era o zi de triste apariții?”
”Odată călăriam prin zăpada ce se topia. Calea ce urmam, ca toate drumurile romănești, era lungă, lungă, nesfârșit de lungă, pierzându-se în depărtare, făcându-se una cu bolta fără coloare. Era o zi de depresiune, o zi de desgheț, când lumea e cum îi mai rău. Jur împrejurul mieu câmpiile netede se întindeau așteptând ceva care nu venia. Peisagiul părea să fie fără orizont, să n’aibă margeni; totul era monoton uniform, fără viață, fără lumină, fără veselie. Tăcere apăsá asupra pământului, tăcere și tristă odihnă. Cu frâul lăsat în voie și capul plecat înnotam cu calul mieu prin noroiu. Nu mergeam … Continuă să citești ”Era o zi de triste apariții?”
În august, pe Calea Victoriei
24 august. O plimbare pe Calea Victoriei. Același soare, același București, alt an: 1944. Fotografiile sunt preluate de la Agerpres și de pe blogul Turistinbucuresti. Continuă să citești În august, pe Calea Victoriei
Lectia de istorie 